Restaurant Il Destino, cuibul asiguratorilor

Unde poti sa petreci o seara frumoasa daca lucrezi in industria asigurarilor ? La restaurantul unui asigurator, evident.
Pentru ca oricat ai intoarce-o pe o parte sau pe alta, oricat ti-ai dori sa vorbesti despre flori, fete, filme sau baieti, discutia revine mereu la asigurari.Si la felul intai si la felul al doilea, si la desert. Toti suntem putin luati, sa recunoastem, vorba lui Motu Pittis, Dumnezeu sa-l odihneasca !

Asa ca, vrand sa dezbatem Ordonanta 54 in mod regulamentar, cu o sticla de Alira in fata, am poposit impreuna cu inca doi amici “din industrie” la restaurantul Il Destino, de langa biserica Silvestru. O vila impunatoare, cu stil, care a apartinut la origini familiei de boieri Stanescu si a ajuns astazi sa fie detinuta tot de un Stanescu, Virgil Stanescu, fostul mare basketbalist de la Steaua si echipa nationala. Soarta , putem spune, ca doar asta inseamna Il Destino, pe romaneste .

Ne-a intampinat pe terasa  chiar patronul localului, Catalin Panaite, un tip foarte simpatic care deloc intamplator, este si  seful de la Intercam Broker de Asigurare. Cum merge restaurantul Catalin ? Merge bine acum,  dar am schimbat vreo patru manageri pentru ca n-au putut rezista mai mult de un an de zile fiecare. Acum  am angajat doi, unul pentru partea de evenimente (nunti, botezuri etc) si unul pentru activitatea zilnica.  Cat din timpul unei zile dedici restaurantului si cat brokerului de asigurare ?” Lorem ipsum dolor sit ame ” mi-a raspuns Catalin adica, nu se poate reproduce raspunusul decat in prezenta egretelor, pelicanilor si lebedelor din Delta.

Dupa doua tigari fumate la aer curat si o discutie de incalzire despre preturile maxime la RCA, am intrat in restaurant. Elegant, ce sa zic! Lemn lacuit peste tot, tablouri de bun gust, plante decorative , fete de masa impecabile, tacamuri si pahare curate ca lacrima. Desi este un restaurant cu specific italian, as spune ca Il Destino se apropie mai degraba de atmosfera restaurantelor frantuzesti din Alsacia. N-am fost acolo dar am vazut multe filme, va asigur.

Si a inceput festinul. Am debutat in afacere cu o palinca facuta de tatal lui Catalin, adusa, undercover, intr-o sticla de grappa. Asta e din partea casei , n-am voie sa o vand la clienti, ca nu poate fi facturata, declara Catalin. Se aude si la ANAF, va rog ? La palinca am asortat un platou cu parmezan din belsug, rosii cherry si masline verzi. Astfel, gustul palincii a capatat o noua dimensiune, motiv pentru care am rapuns pozitiv la solicitarea patronului de a reumple paharele. Toate conditiile fiind indeplinite am trecut la dezbateri aprinse. Ar trebui sa demisioneze dl Misu? Ce zice Cristian Muntean in interviu? Ce facem cu brokerii ? Ne-am aprins, ne-am contrazis, ne-am duelat in replici, Apoi am obosit si am iesit din nou pe terasa, sa fumam.

Pe la 8 seara a aparut Ea. Cum care Ea ? Ea, Biu, o cubaneza senzuala care timp de doua ore ne-a scos din papuci cu vocea ei superba. O creola cu par lung si cu un zambet felin, vorbitoare de limba romana la perfectie.  Muzica  cubaneza, sudamericana, de corazon espinado, comandante che guevarra, muzica de amantlac vinovat la miez de noapte. Ne-a placut, ce mai ! Am aflat de la Catalin ca fata canta in fiecare joi la Il Destino si ca are si o trupa cu care canta in concerte. O s-o dam in cercetare informativa, pe canalele din Delta, scoatem untul din ea!

Am continuat masa cu  burata, o specialitate italieneasca din branza de bivolita, foarte asemanatoare cu  mozzarela. Asta a mers la fix cu prima sticla de vin  Alira Tribune, o licoare rubinie excelent aleasa de amicul nostru care se ocupa de daune, in viata de zi cu zi. Alira Tribune, ne-a produs o mica  dauna in buget  dar ne-a uns sufletele cu buna dispozitie si cu chef de a continua discutiile despre asigurari. Am comentat IBNR-ul , prima de risc, rezerva de dauna si, ca supliment, raportul Milliman.

Apoi, am iesit din nou pe terasa  sa scoatem alcoolul din noi, bun prilej pentru a afla de la patronul lui Il Destino ca, dat fiind vremea rece de afara , putem sa ne afumam in jurul unui  lampi cu gaz inalte , tip felinar. Merge cu butelie si tine cam o saptamana pana sa se consume, ne-a spus Catalin. Sub efectul gazului de butelie am reusit sa ajungem pentru prima data la un consens in ce priveste viitorul politei RCA. Lucurile nu vor ramane asa !, am convenit cu totii, dar fiecare a inteles in mod diferit problema.

A venit vremea pentru felul principal si inca o sticla de vin Alira Tribune. Ceasurile erau deja inaintate dar nu ne-am dat batuti. Lipsiti de imaginatie, am comandat toti cate un muschiulet de miel cu legume, miel proaspat adus din Noua Zeelanda. Foarte bun ! Oile din zona aia, par mai educate, nu au fost traumatizate de baciul moldovean sau cel ungurean, nu au restrictii in ce priveste numarul de caini care au voie sa le pazeasca.

Seara am incheiat-o apoteotic cu un  tiramisu, cafele si cate un digestiv Limoncello. Nu, nu eram in ziua de salariu dar ne-am gandit ca o data-n viata ne putem permite si noi o extravaganta, macar sa va informam pe voi daca merita sa veniti la Il Destino. Si concluzia noastra e ca merita! Mancare buna, servicii ireprosabile, local de cinci stele cu preturi de patru stele. Si acum venim cu surpriza. Pentru cei din asigurari, restaurantul ofera un discount de 10 % la nota de plata. Daca o mai adaugati si pe Biu, cred ca deja ar trebui sa faceti rezervare.